Ce lucrări se pot executa fără autorizaţie de construcţie?

Conform art. 11 din Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al construcţiilor:

    a) reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimba forma acestora şi materialele din care sunt executate;

    b) reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei, inclusiv în situaţia în care se schimba materialele din care sunt realizate respectivele lucrări, cu excepţia clădirilor declarate monumente istorice, în condiţiile legii;

    c) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit;

    d) zugrăveli şi vopsitorii interioare;

    e) zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile clădirilor;

<LLNK810000047331000001>    f) reparaţii la instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii, montarea sistemelor locale de încălzire şi de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare a consumurilor de utilităţi;<LLNK820000047331100001>

    g) reparaţii şi înlocuiri la pardoseli;

    h) lucrări de reparaţii, înlocuiri ori reabilitări fără modificarea calităţii şi formei arhitecturale a elementelor de faţadă, dacă aceste lucrări nu se execută la construcţiile monumente istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate în acelaşi imobil - teren şi/sau construcţii, la construcţii amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, adică:

              1. finisaje interioare şi exterioare - tencuieli, placaje, altele asemenea;

              2. trotuare, ziduri de sprijin ori scări de acces;

              3. lucrări de reabilitare energetică a anvelopei şi/sau a acoperişului - dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasă/şarpantă - la clădiri de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri, care nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare, respectiv situate în afara zonelor de protecţie a monumentelor şi/sau a zonelor construite protejate stabilite potrivit legii;

    i) lucrări de întreţinere la căile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente;

    j) lucrări de investigare, cercetare, expertizare, conservare şi restaurare a componentelor artistice ale construcţiilor monumente istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate în acelaşi imobil - teren şi/sau construcţii, la construcţii amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor şi al autorităţii administraţiei publice judeţene sau locale, după caz;

    k) lucrări de foraje şi sondaje geotehnice pentru construcţii de importanţă normală sau redusă, situate în afara zonelor de protecţie instituite pentru zăcăminte acvifere;

    l) lucrări de construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei cimitirului.

    m) lucrări de compartimentare provizorie nestructurală.<LLNK820000047330100001>

Se pot executa fără autorizaţie de construire şi lucrări pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau închise, destinate difuzării şi comercializării presei, cărţilor şi florilor, care sunt amplasate direct pe sol, şi altele asemenea - tonete, pupitre acoperite sau închise (chioşcuri) cu suprafaţa construită de maximum 5,00 m², fără fundaţii şi platforme, precum şi fără racorduri şi/sau branşamente la utilităţi urbane, cu excepţia energiei electrice, precum şi lucrări de reparaţii/reabilitări/retehnologizări, inclusiv modificarea, înlocuirea sau adăugarea de echipamente reţelelor de comunicaţii electronice în cazul în care pentru acestea nu sunt necesare şi lucrări asupra infrastructurilor fizice de susţinere, efectuate de beneficiarii regimului de autorizare generală din domeniul comunicaţiilor electronice şi/sau de operatorii de reţea. 

    Autorităţile administraţiei publice locale pot emite autorizaţii de funcţionare pe perioade determinate, cu avizul prealabil al arhitectului-şef, pentru obiectele de mobilier urban prevăzute mai sus,  pe amplasamentele stabilite în conformitate cu reglementările urbanistice aprobate, în baza contractelor de închiriere încheiate în conformitate cu reglementările legale în vigoare, precum şi cu regulamentele proprii de organizare a activităţii economice pe domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale respective.

La construcţiile cu caracter special având destinaţia de unităţi sanitare care sunt monumente istorice, amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, se pot executa fără autorizaţie de construire lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al construcţiilor de finisaje interioare şi exterioare, reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei, reparaţii la acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate, reparaţii şi înlocuiri la pardoseli şi la instalaţiile interioare. În cazul monumentelor istorice, se pot executa lucrările prevăzute la mai sus doar în baza şi cu respectarea obligaţiei privind folosinţa monumentului istoric, întocmită şi eliberată potrivit legii. Obligaţia se va elibera în termen de 30 de zile de la solicitare, nerespectarea termenului creând posibilitatea executării lucrărilor în absenţa obligaţiei. Ministerul Culturii va fi notificat înaintea începerii lucrărilor şi va putea verifica conformitatea acestora cu prevederile legii.

Persoanele cu handicap sunt scutite de plata rovinietei!

Conform art. 28 din Legea nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, persoanele cu handicap, deţinătoare de autoturisme adaptate handicapului, precum şi persoanele care le au în îngrijire beneficiază de scutire de la plata tarifului de utilizare a reţelelor de drumuri naţionale, prevăzut în Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 <LLNK 12002    15130 301   0 32>privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România.

<LLNK820001012483100001>    Sumele aferente dreptului prevăzut mai sus se suportă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor.

Care sunt facilităţile fiscale pentru persoanele cu handicap?

Conform art. 26 din Legea nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiază de următoarele facilităţi fiscale:

    a) scutire de impozit pe veniturile din salarii, indemnizaţii de natură salarială şi pensii;

    b) scutire de la plata impozitului pe clădire şi teren;

    c) scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu ataş şi mototriciclurilor, adaptate handicapului;

    d) scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru activităţi economice şi viza anuală a acestora;

<LLNK810001012481000001>    e) scutire de la plata taxei hoteliere.

<LLNK820001012481100001>

Dreptul la gratuitate pe toate liniile de transport urban pentru persoanele cu handicap grav şi accentuat!

Conform art. 22 din Legea nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice în vederea asigurării transportului în comun al persoanelor cu handicap, sens în care acestea trebuie să achiziţioneze mijloace de transport în comun adaptate, să adapteze mijloacele de transport în comun aflate în circulaţie în limitele tehnice posibile, conform reglementărilor în vigoare, să realizeze, în colaborare ori în parteneriat cu persoanele juridice, publice sau private, programe de transport al persoanelor cu handicap.

Persoanele cu handicap grav şi accentuat beneficiază de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul.

De asemenea, beneficiază de prevederile de mai sus şi următoarele persoane:

    a) însoţitorii persoanelor cu handicap grav, în prezenţa acestora;

    b) însoţitorii copiilor cu handicap accentuat, în prezenţa acestora;

    c) însoţitorii adulţilor cu handicap auditiv şi mintal accentuat, în prezenţa acestora, pe baza anchetei sociale realizate de către asistentul social din cadrul compartimentului specializat al primăriei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap;

    d) asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav;

    e) asistenţii personali profesionişti ai persoanelor cu handicap grav sau accentuat.

Legitimaţia pentru transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă este valabilă pe întregul teritoriu al ţării, fiind recunoscută de toate regiile de transport local, şi este eliberată de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, costurile fiind suportate din bugetele judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Sumele aferente dreptului prevăzut mai sus se asigură din bugetele locale.

Modalitatea de acordare a gratuităţii şi cuantumul acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliilor locale.

Ce trebuie să cuprindă un proces-verbal de constatare a contravenţiei?

Conform art. 16 din Ordonanţa nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea.

Iar, în cazul contravenienţilor cetăţeni străini, persoane fără cetăţenie sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse şi următoarele date: seria şi numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent.

În cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul părinţilor sau ale altor reprezentanţi ori ocrotitori legali ai acestuia.

În situaţia în care contravenientul este persoana juridică în procesul-verbal se vor face menţiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerţului şi codul fiscal ale acesteia, precum şi datele de identificare a persoanei care o reprezintă.

În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte menţiuni", sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal.

Prin Decizia nr. XXII din 19 martie 2007 cu privire la consecinţele nerespectării prevederilor legale privind posibilitatea contravenientului de a formula obiecţiuni, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, soluţionând recursul în interesul legii, a hotărât că nerespectarea acestei prevederi atrage nulitatea relativă a procesului verbal.

În schimb, soluţia instanţei de judecată sesizate cu o plangere contravenţională formulată împotriva unui proces verbal care a fost dresat cu lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar, în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator, va fi aceea a anulării procesului-verbal. Procesul verbal care nu conţine aceste menţiuni obligatorii atrage nulitatea acestuia. Nulitatea se constata şi din oficiu.

Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se afla de faţă, refuza sau nu poate să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia. Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.

În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.

Dacă o persoana săvârşeşte mai multe contravenţii constatate în acelaşi timp de acelaşi agent constatator, se încheie un singur proces-verbal.

Care este instanţa de judecată competentă a soluţiona litigiile de muncă ?

Prin derogare de la prevederile Codului de procedură civilă care, ca şi regulă generală, stabileşte a fi instanţă competentă teritorial a soluţiona litigii, instanţa de judecată în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, conform articolului 269 din Legea nr. 53 din 2003 - Codul Muncii judecarea conflictelor de muncă este de competenţa instanţelor judecătoreşti în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul. Dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă pentru coparticiparea procesuală activă, cererea poate fi formulată la instanţa competentă pentru oricare dintre reclamanţi.

Un beneficiu al legii este acela că aceste litigii sunt scutite de taxă judiciară de timbru şi de timbrul judiciar.

Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgenţă. Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile. Procedura de citare a părţilor se consideră legal îndeplinită dacă se realizează cu cel puţin 24 de ore înainte de termenul de judecată.

De asemenea, avantajos pentru angajat este şi faptul că sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.    Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenţă, instanţa fiind în drept să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie în mod nejustificat administrarea acesteia.

Conform articolului 208 din Legea 62 din 2011 a dialogului social, conflictele individuale de muncă se soluţionează în primă instanţă de către tribunal.

Rezultă de aici că instanţa competentă material a soluţiona astfel de conflicte este Tribunalul, iar, coroborat cu prevederile Codului muncii stipulate mai sus, concluzionăm că instanţa competentă material şi teritorial a soluţiona litigiile de muncă este Tribunalul în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul.

Unde platim amenda contraventionala?

Referitor la plata amenzii contravenţionale, va informam ca, astfel cum prevede art. 8 alin. 3 si 4 din Ordonanţa nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice în conformitate cu legislaţia în vigoare se fac venit integral la bugetul de stat, cu excepţia celor aplicate, potrivit legii, de autorităţile administraţiei publice locale şi amenzilor privind circulaţia pe drumurile publice, care se fac venit integral la bugetele locale, iar, sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice în conformitate cu legislaţia în vigoare se fac venit integral la bugetele locale.

Va invederam si prevederile Ordinului nr. 1.234 din 12 septembrie 2014 privind aprobarea <LLNK 12014     3170AZ01   0 45>Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 3/2014 care stipuleaza ca, in vederea aplicării unitare a prevederilor art. 8 alin. (3) şi (4) coroborate cu dispoziţiile art. 25, 28 şi <LLNK 12001     2130 302  39 61>art. 39 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în temeiul art. 5 alin. (4) şi (9) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei fiscale centrale, aprobat prin <LLNK 12013   688 50AZ01   0 72>Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 688/2013 privind componenţa şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale, a adoptat următoarea soluţie:

    1. Cazul în care amenda se achită înainte de data începerii executării silite.

    Din momentul comunicării/înmânării procesului-verbal de contravenţie până la data comunicării somaţiei de plată contravenientului, amenda încasată se face venit la bugetul local la care s-a efectuat plata de către contravenient, indiferent de faptul că suma datorată a fost achitată în termenul de 48 de ore/două zile lucrătoare, după caz, sau după acest termen ori de faptul că în această perioadă amenda a fost plătită integral sau parţial.

    În situaţia în care, deşi persoana fizică sau juridică a achitat amenda contravenţională la bugetul local al unei unităţi administrativ-teritoriale, alta decât cea de domiciliu, iar organul din care face parte agentul constatator a comunicat, din oficiu, procesul-verbal de constatare a contravenţiei organelor de specialitate ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială domiciliază contravenientul persoană fizică sau, după caz, îşi are domiciliul fiscal contravenientul persoană juridică, contravaloarea amenzii încasate constituie venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde s-a efectuat plata acesteia.

    În acest caz, organul fiscal de domiciliu încetează executarea silită şi întocmeşte borderoul de debite-scăderi, prin care se dă la scădere debitul înregistrat.

    2. Cazul în care amenda se achită după data începerii executării silite.

    În situaţia în care amenda nu a fost achitată sau nu a fost achitată integral înainte de începerea executării silite prin comunicarea somaţiei, suma plătită de contravenient după această dată cu titlu de amendă sau încasată de organul fiscal în procedura de executare silită se face venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în care domiciliază contravenientul.

Cine beneficiază de concediu paternal ?

Conform Legii nr. 210 din 31 decembrie 1999 privind concediul paternal, acesta se acordă în scopul de a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea noului-născut, motiv pentru care tatăl copilului nou-născut are dreptul la un concediu paternal de 5 zile lucrătoare, în condiţiile prevăzute de lege.

Respectiv, în cazul în care titularul dreptului la concediu paternal este asigurat în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat, el are dreptul la un concediu paternal plătit de 5 zile lucrătoare. Concediul paternal se acordă la cerere, în primele 8 săptămâni de la naşterea copilului, justificat cu certificatul de naştere al acestuia, din care rezultă calitatea de tată a solicitantului. Indemnizaţia pentru concediul paternal se plăteşte din fondul de salarii al unităţii şi este egală cu salariul corespunzător perioadei respective.

În ceea ce priveste tatăl care satisface serviciul militar obligatoriu, acesta are dreptul, la naşterea propriului copil, la o permisie de 7 zile calendaristice, acordată în primele 8 săptămâni de la naşterea copilului. Această permisie se acordă şi tatălui care satisface serviciul militar obligatoriu, în vederea recunoaşterii paternităţii, în condiţiile legii. Permisia solicitată va fi justificată cu certificatul de naştere al noului-născut, din care să rezulte calitatea de tată a militarului, respectiv cu declaraţia de recunoaştere a paternităţii, întocmită în condiţiile legii.

În cazul în care tatăl copilului nou-născut a obţinut atestatul de absolvire a cursului de puericultură, durata concediului paternal, acordat în condiţiile stipulate mai sus, se majorează cu 10 zile lucrătoare. Tatăl poate beneficia de această prevedere numai o singură dată.

          În cazul decesului mamei copilului în timpul naşterii sau în perioada concediului de lauzie, tatăl copilului beneficiază de restul concediului neefectuat de către mamă. Pe perioada concediului acordat în aceste condiţii, tatăl copilului beneficiază de o indemnizaţie egală cu ajutorul pentru sarcină şi lăuzie cuvenit mamei sau de o indemnizaţie calculată după salariul de baza şi vechimea în munca ale acestuia, acordată de unitatea la care tatăl îşi desfăşoară activitatea, la alegere.